Bine ati venit in lumea Egiptului Antic.
Din cate stim este situat dea lungul Nilului.Egiptul Antic este cea mai veche civilizatie de pe pamant.Ei sunt speciali prin arta,istorie,credinta,modul de viata si sigur prin mumificare.Nu numai arta egipteană şi monumentele colosale au atras prin frumuseţea tainică şi prin splendoarea lor enigmatică pe grecii vechi şi pe romani ca şi pe noi cei de azi ; călătorii veneau să găsească mai cu seamă cultura egipteană, "înţelepciunea egipteană" pe care au cunoscut-o Thales, Pitagora, Herodot, Platon, Solon, Licurg sau Plutarh.
Istoria Egiptului Antic este caracterizată de o incredibilă longevitate întinzându-se pe mai bine de trei milenii. Apogeul a fost fără îndoială atins sub conducera faraonilor, regi şi singuri intermediari între oameni şi zei, garant al ordinii atât externe (invadatori) cât şi interne (tulburări sociale). Istoria Egiptului Antic începe în jurul anului 3100 î.Hr., regele Menes a unificat Egiptul. Acesta a devenit un imperiu puternic care a dăinuit până în anul 30 î.Hr., când a fost cucerit de romani.Istoria Egiptului Antic este caracterizată de o incredibilă longevitate întinzându-se pe mai bine de trei milenii. Apogeul a fost fără îndoială atins sub conducera faraonilor, regi şi singuri intermediari între oameni şi zei, garant al ordinii atât externe (invadatori) cât ş i interne (tulburări sociale). Istoria Egiptului Antic începe în jurul anului 3100 î.Hr., regele Menes a unificat Egiptul. Acesta a devenit un imperiu puternic care a dăinuit până în anul 30 î.Hr., când a fost cucerit de romani.
Insa!
Turismul este foarte bine dezvoltat, in fiecare an inregistrandu -
se mii de turisti.
Egiptul inseamna mai mult decat Piramid ele si monumentele,
se practica "scuba diving" in Marea Rosie, sunt cluburi si baruri la moda pentru distractiile de noapte, hoteluri si restaurante foarte luxoase, iar truisti raman placut impresionati dupa o vizita in Egipt.
Egiptul,nou sau vechi este renumit pentru arhitectura sa ciudat de frumoasa,a templelor,a piramidelor si a sfinxului.
Lumea Piramidelor
Egiptenii antici au fost nişte arhitecţi deosebiţi, având în vedere
că în Egipt se află, astăzi, cel mai mare monument de piatră de
pe Terra, şi singura minune a lumii antice păstrate până azi,
Piramida lui Kheops.
Studiile au relevat modul de construire: pe măsură
ce piramida se înălţa, în jurul ei, muncitorii făceau o rampă, pe care ridicau blocurile
de piatră pe nişte sănii de lemn. În felul acesta, ei puneau bloc după bloc, până ce piramida era terminată,apoi rampa era înlăturată,lăsând piramida singură, în toată splendoarea ei.
Azi, în Egipt, doar puţine piramide mai sunt întregi, din păcate.
Credinţele vechilor egipteni: aceştia credeau că cel mort se va duce în Lumea de Dincolo, unde îl aşteptă fericirea şi o viaţă mult mai bună decât cea pe care a avut-o pe pământ.
De aceea, oamenii trebuiau să îşi păstreze corpul pentru Lumea de Dincolo.
Aceasta a dus la procesul de mumificare, prin care fiecare corp era îmbălsămat şi apoi îmbrăcat în feşe fine, după care era împodobit cu ce avea mortul mai de preţ:bijuterii, obiecte care
pot demonstra că a avut pe pământ o viaţă glorioasă, precum şi alte lucruri despre care se credea ca îi pot oferi o viaţa confortabilă în Lumea de Dincolo.
Mitologia egiptenilor antici era vastă. Cel mai puternic zeu era Ra,
zeul soare.
Egiptenii credeau că forma pe care o are piramida imită razele
solare spre pământ.Tocmai de aceea, unii regi erau înmormântaţi chiar în piramide, deoarece se credea că acesta ajută la trecerea conducătorului de pe lumea aceasta, pe lumea cealaltă, unde avea viaţă veşnică
Secretul
piramidelor
Egiptenii aveau puternice cunoştinţe astronomice.S-a descoperit că toate piramidele de pe platoul
Giza sunt aranjate exact ca o oglindă pe Pământ
a constelaţiei Orion.
Egiptenii credeau că acolo este casa lui Osiris,
zeul morţilor şi al lumii de dincolo.
Zeii
Primul loc intre zeii egipteni il ocupau zeii solari.
Cel mai vechi si mai cunoscut zeu solar era Ra, adorat in special la Heliopolis.
Acest zeu, credeau egiptenii, se plimba cu
barca pe oceanul cerului intr-o nesfarsita calatorie cereasca, insotit de suita zeilor, a zeitelor si a sufletelor celor morti.
Calatoria sa de la rasarit la apus era socotita ca plina de peripetii si lupte totdeauna victorioase impotriva puterilor intunericului, reprezentate
uneori printr-un sarpe
Tot un zeu solar era si Horus, unul dintre cei mai populari zei ai vechiului Egipt. Fiind pus in legatura cu Ra, zeul principal al soarelui, a fost considerat ca sufletul sau copilul acestuia si luptand ca si Ra impotriva puterilor intunericului. Era reprezentat cu cap de uliu. Grecii au facut din Horus un zeu al tacerii, din pricina gresitei interpretari date de ei reprezentarii egiptene a lui Horus ca un copil care duce degetul la gura.
Un alt zeu solar era Turn, reprezentat totdeauna sub forma omeneasca.
Cu vremea, aceste trei personificari ale soarelui Ra, Horus si Turn, au primit semnificatii deosebite din partea teologiei egiptene, Horus simbolizand soarele rasarind, Ra soarele la amiaza si Turn soarele apunand.
Un alt zeu principal al egiptenilor, adorat in special la Memfis, era Ptah. Acesta a fost la inceput un zeu al pamantului. Apoi a fost asociat cu alti zei ai mortii, luand forma unui om mumificat. Forma sa vie era reprezentata prin faimosul taur Apis.
In credinta populara egipteana si in doctrinele privitoare la morti, ocupa un loc foarte important Osiris, marele si puternicul prieten al mortilor, reprezentat printr-un om infasurat in panglicile mumiei. Legenda perechii divine Osiris si Isis ne-a fost transmisa de Plutarh si confirmata de textele egiptene. Aceasta legenda, foarte populara in Egiptul antic, arata pe Osiris ca fiu al cerului si al pamantului. El era rege al Egiptului, intreprinzand o mare opera civilizatoare si invatand pe oameni practicarea binelui si a virtutii. Seth, fratele sau, gelos pe popularitatea acestuia, l-a ademenit la un banchet sa intre intr-o lada, pe care inchizand -o a dus-o si a aruncat-o in mare. Isis, indurerata, si-a cautat sotul pana cand l-a gasit in sfarsit, dus de apa in orasul fenician Byblos.
Aducandu-l inapoi si lipsind un moment de acasa, Seth da peste lada cu cadavrul
lui Osiris, taie cadavrul in bucati si le risipeste in delta Nilului. Isis cauta indurerata aceste bucati, le aduna si, cu ajutorul zeului Anubis, imbalsameaza pe Osiris si-i da o noua viata, divina. Acum Osiris devine stapan si judecator al mortilor. Horus, fiul lui Osiris si al Isidei,
animat de dragoste filiala, isi razbuna tatal,
izbutind sa detroneze pe Seth si sa ia el tronul Egiptului.
Seth, personajul care intruchipeaza ideea de rau in acest mit si caruia grecii ii vor spune Typhon, va fi fost probabil la origine un zeu al pamantului, un demon al desertului
nisipos si sterp. Era reprezentat ca un animal hidos, cu urechi mari si cu coada despicata, sau sub forma unui om cu capul acestui animal.
În mitologia egipteana, Isis este zeiţa magiei şi a vieţii, a căsătoriei, simbolul armoniei matrimoniale şi fidelităţii femeii faţă de soţ. Soţia şi sora a lui Osiris, fiica zeilor Geb şi Nut şi mama lui Horus, Isis este una din principalele divinităţi venerate de vechii egipteni. Ea aparţine Eneadei de la Heliopolis, iar în epoca Elenistica a devenit protectoarea marinarilor.
Numele ei s-ar putea traduce prin
"Regina tronului", ea fiind chiar o
personificare a tronului faraonului
şi a puterii regale. Cu toate acestea,
hieroglifia ei însemna la început
"muritoare" şi e posibil ca zeiţa să fie o
sinteză a mai multor regine egiptene deificate.
În perioada egipteană târzie, Isis devine o divinitate dominantă în Egipt. Cultul său asimilează şi câteva elemente din mitologia greaca şi mesopotamica, iar zeiţa este identificată cu Afrodita şi Astarte, două divinităţi ale iubirii. Ea ajunge să fie venerată din Nubia până oraşele maritime din Marea Mediteraneana.Primul pas în procesul de mumificare era îndepartarea organelor interne, printr-o incizie efectuata în partea laterala a corpului. Inima, considerata tronul inteligentei si forta vietii, era lasata la locul sau, dar creierul era scos prin nas, cu un cârlig special, si aruncat.
Restul organelor erau pastrate în vase canopice.
Cadavrul era împachetat, acoperit cu carbonat de sodiu cristalizat (un tip de sare) si lasat sa se deshidrateze timp de 40 zile.
Corpul era apoi înfasurat în bandaje îmbibate în rasina, carbonat de sodiu si uleiuri aromate, iar
toate orificiile corpului erau astupate.
În final, corpul era acoperit cu rasini si bandajat înca o data, iar preotii plasau diferite amulete între straturile de bandaje.
Întregul proces, însotit de rugaciuni si descântece elaborate, dura aproximativ 70 zile, însa corpurile astfel prelucrate s-au conservat perfect timp de mii de ani.
Mumiile regilor si ai zeilor erau asezate in sarcofage
din aur masiv.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu